Jocuri de încredere

Draga de Erna mi-a scris un mesaj așa frumos ieri și m-a rugat să mai dau mai departe jocuri. Mai dau, cum să nu 🙂

Și zic să lucrăm Încrederea azi.

O să vă rog în primul rând să nu îi mințiți absolut niciodată pe copii (de fiecare dată există o modalitate potrivită vârstei pentru a explica ceva). Mai târziu o să îi vreți complet onești în relația cu voi, așa-i? O relație funcționează tot timpul în ambele sensuri. 🙂

ad-5161

Așaaa. Păi să începem cu ceva ce să ne „facă” ei nouă:

  • Jocul 1 este despre adulți cu ochii închiși pe care copiii îi duc din punctul A în punctul B. Pe drumul spre școală, să spunem, dacă nu durează o oră pe jos, îl poți ruga pe copil să te țină de mână și să te ghideze all the way. Îl asiguri că vei ține ochii închiși și că toată cârma este la el. În felul ăsta, tu ești cel vulnerabil și el deține controlul. Să vezi și tu cum e, Mărie 🙂
  • Jocul 2 este cu adulți legați la ochi care ghicesc ce mâncăruri primesc de la mâinile mici. Este despre cum suntem dispuși și noi să testăm, așa cum îi tot invităm pe ei să testeze. 🙂
  • Jocul 3 se cheamă Bastonul în noroi (eu vreau să îi spun în nisip). L-am învățat la yoga pentru familii și goes like this: copilul stă la mijloc, cu picioarele desfăcute la nivelul umerilor, ancorate în covor. Un adult stă în spate și unul în fața lui. Unul îl împinge din spate, de umeri. Și cel din față îl prinde și apoi îl împinge înapoi, tot de umeri. Ca pe un pendul. De nenumărate ori. 🙂 E ca atunci când eram mici, ne puneam la marginea patului în picioare și ne dădeam drumul perfect drepți peste plapumă. Ăsta este despre abandon total sănătos în mâna părintelui ăluia de mai sus, care nu te-a mințit niciodată și în care ai încredere că no matter what e acolo pentru tine.
  • Jocul 4 se cheamă rucsacul. Pui copilul (mai mititel, ce-i drept!) spate pe spatele tău. El se arcuiește (că știm doar că ei nu au coaste în torace, ci doar aer) și își prinde singur brațele și picioarele peste omoplații tăi fix ca un rucsac. Și tu chiar pleci cu el într-o scurtă drumeție. 🙂
  • Jocul 5 este pentru cei cu lombarul într-o stare prietenoasă. Se ia frumos copilul și se pune pe o masă, blat, pat în așa fel încât, în picioare, să fie mai înalt decât tine. Iarăși, nu îți prinde deloc rău să fii tu ăla mai mic pentru câteva minute. Se ia un spațiu de un metru (sau mai mult pentru ăi mai acrobați) și se roagă copilul să sară. Ești plasa lui. Ești Zeul lui. Ești toată protecția lui și are nevoie din când în când să se reasigure de asta.

Mai scriu și mâine 🙂

Zi minunată să aveți!

Bunătate necondiționată

Doamne doamne doamne, câte „coincidențe” magice mi se întâmplă de pe 1 ianuarie încoace, pentru că eu le chem și le văd și le aud!
Meditația de azi din cele 21 de Abundență ne invita să facem gesturi de bunătate necondiționată față de persoanele cu care interacționăm. Să vorbim și să scriem frumos, să zâmbim, să cedăm un loc, să cedăm o bandă, să ridicăm un coș de cumpărături, să cumpărăm o floare, să oferim o îmbrățișare. Gesturi simple, gratuite și care ne ridică starea de bine.

Și tot azi am ajuns și eu la un filmuleț din 19 decembrie cu clasa lui Mescu Pescu, la care mi-au dat lacrimile. Filmul a pornit de la proiectul lor Pay a compliment.

Practic au avut o săptămână înainte de Crăciun, în timpul căreia oricine putea lăsa un compliment pentru un copil sau adult din școala lor într-o cutie dedicată. Și la final de săptămână și-au primit fiecare bilețelele cu vorbele frumoase și, bonus, în clasa lui Ștefănică Coadă de Pisică fiecare copil a fost pus pe un scaun, cu spatele la tablă, iar colegii și profesorii i-au scris cuvinte frumoase potrivite lui. Doamne ce fățuci emoționate adorabile! ❤ ❤ ❤

Iar Copilul Nostru Drag și-a sfârșit cuvântarea așa: When someone does something kind to me I feel happy and I’m sure they feel happy too.

You bet they do, Iubire!

Dragostea, Bucuria, Bunătatea fără urmă de așteptare, toate ridică vibrația până la cer și înapoi de un infinit de ori! ❤

Ei

Vă provoc să faceți în seara asta un exercițiu (pe care l-am învățat în Bali) plin de iubire și bunătate: Dacă sunteți o familie de 4-5-6-7 și mai bine. Dacă sunteți voi și pisica, scrieți câte un mesaj către 3 persoane, scuzele nu se acceptă 🙂

SO: legați la ochi, pe rând, fiecare membru al familiei. Și doucemeeent, în jurul lui/ei, îi șoptiți în urechiușe pentru ce îl iubiți/apreciați NESPUS pe lumea asta.
Cu prezență completă, vă rog! Și cu vorbe dulci, personalizate.
Apoi când primii 3, să spunem, au terminat complimentele (pot fi unul, două, cinci, nouă de fiecare) îl legați la ochi pe al doilea (poate aveți ochelari de somn sau dacă știți că nu e tentat să trișeze îl rugați să închidă ochii frumușel) și începeți să turnați miere în căpușor și tot așa. Să nu care cumva să jucați cartea cu „Le spunem doar copiilor, că noi suntem bătrâni!”

Vă garantez ELECTRICITATE din degetele mari de la picioare până în vârful firelor de păr. Cu toții ADORĂM să fim apreciați, iubiți, cuibăriți.

Cu IUBIRE,

Maria

ADOR să-i îngrijesc

Pe 1 ianuarie Matei mi-a cerut să îl masez.
Hai la mama! Că după 12 ani ca beneficiar organizat, regulat, de masaj, am ce-ți da.

Și i-am făcut un buchețel de thailandez cu tapping și capilar, de după 40 de minute, băiatul meu care nu stă 57 de secunde într-un loc, s-a ridicat ușooor, încetișor cu o privire beată, de îndrăgostit. M-a luat în brațe, m-a pupat, mi-a mulțumit.
Wowww! Ce diferență între copilul de acum o oră și ăsta! Mi-am spus în sinea-mi.

Așa că l-am invitat și pe frățânele lui în pat, să fiu o mamă complet corectă. Acesta mi-a adormit după 20 de minute, că el oricum ascultă mantre, cântă la boluri tibetane, meditează, e ca mumă-sa. 🙂

Dac-a văzut Bunica Fraților ce rost de pufoșeală e în dormitorul însorit, hop s-a moțat și ea. Și de unde era toată „Eu nu mă relaxez niciodată Eu nu mă relaxez niciodată Eu nu mă relaxez niciodată”, mai că-i curgea o băluță la sfârșit. 🙂

Azi au luat-o în ordine inversă. S-a înființat mama prima și am masat-o cu toată ființa mea. Și tare bine i-a prins.

Și seara țop și Dragonii!

– Mama! Mama?

– Ce?

– Vrei ca în loc să ne citești tu Dă mai departe, să citesc eu Calul năzdrăvan și tu să îl masezi pe Matei și Matei să citească Dragonul tatălui meu și tu să mă masezi pe mine?

– Deal!

– Da’ tot așa thailandez, da?

– Sure!

Child massage

Și i-am făcut pe iubiții mei ca la Nufăru’. 🙂 Unul a sfârșit zburlit. Și foarte grijuliu după. Să nu aprind lumina (zis în șoaptă). Să îți aduc o pătură (făcut prin semne). Să nu mișc plapuma (sugerat cu privirea). Și unul a sfârșit culcat.

ADOR să-i îngrijesc! Și îmi propun să le echilibrez arderile băiețești cel puțin săptămânal. Aho! 🙂

Credit foto: https://vspa.ee/en/

De ce mă țin de la începutul anului

Suntem deja în 13 și îmi place de numa’ că mă țin de tot ce mi-am propus. Zi de zi în fiecare zi.

Mă țin de 7 kilometri pe zi fie ploaie (nu e), fie vânt, fie frunze la pământ. Dar ajung bine merci și la 10 sau 15. Pe străduțe, nu pe bulevarde. Sau în jurul Lacului Herestrău. Și e gratuit.

De Pilates de 3 ori pe săptămână, iar corpul meu îmi spune un ditamai mulțumesc după fiecare ședință. Cu Draga de Ionela, la Via Pilates.

De masaj o dată pe săptămână.

De yoga. Ori de câte ori pot serile.

De jurnal. Zilnic. Și e gratuit. Și mult mă mai ajută să îmi limpezesc gândurile și să îmi subliniez recunoștința.

De temele de la grupul de abundență. Și sunt gratuite și minunat de liniștitoare.

De întâlnirile cu cercul de femei. Și sunt gratuite și magice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

De cristalizarea planurilor profesionale și pare că sabaticul meu a fost despre o minunată însămânțare, inseminare.

Îmi placi MULT 2020 cu toată energia ta bună! Vreau să te trăiesc din plin, senin!

Un an nou minunat

Săptămâna asta, tot fără să realizez, am trecut prin 3 procese de An vechi An nou.
Joi seara la Yoga Feminină, vineri seara la Minunatul Cerc de Femei și azi la atelierul de carduri Points of You cu Iubita de Norica.

A început superb anul ăsta pe 31 spre 1 noaptea, când am avut chemarea să mă uit prin toate pozele din 2019. Și mi-am dat seama, încă o dată, ce an fabulos și plin doldora de dezvoltare personală am avut, cu săptămânile triste din octombrie și noiembrie cu tot. Pe care le-am plâns, le-am integrat și am mers mai departe cu recunoștință pentru tot binele și frumosul din viața mea. După 10 ani de dezvoltare personale reușesc să văd astfel de episoade ca pe felii de viață și să merg mai departe.

Așa că joi, vineri și azi a venit atââât de curgător să las deoparte tot ce am de lăsat din trecut, să spun un MARE MARE mulțumesc pentru tot ce trăiesc și să manifest din ABUNDENȚĂ 2020-ul.

Noi

Și azi a fost ca o încununare revelatoare a ceea ce am lucrat în ultimii 10 ani. Sunt WOW-uri și AHA-uri care se întorc la mine MAGIC ori de câte ori le las.

Cardurile astea 3 au ajuns în mâinile mele:

Carduri Points of You

Din primul am simțit o explozie, o deschidere, o călătorie superbă, în urma căreia eu am renunțat de 10 ani deja la vina de a mă căuta și mă bucur din TOATĂ INIMA MEA de capul solar din spatele fermoarului. De ce e dincolo. De ce făptură minunată a ieșit. Mă și vedeam alergând desculță pe iarba din spate!

În al doilea card mi-a venit răspunsul care îmi vine de așa de multe ori la finalul exercițiilor mele. IUBIREA. I U B I R E A. Necondiționată. Liberă. Părintească. Pentru familia mică. Pentru familia mare. Pentru prieteni. Pentru oraș. Pentru țară. Pentru întreaga planetă. Iubirea sexuală. Iubirea senzuală. Iubirea curcubeică. Iubirea unicornicească. Iubirea idilică. Iubirea abandonată. Din ea derivă toate. Așa reiese din inima mea.

Iar ultimul card mi-a arătat împăcarea cu strămoșii mei. Cu mama, cu tata, cu mamaia Domnica, cu tataie Georgică, cu mamaia Lenuța, cu tataie Gogu. Cu tot ce au știut și știu ei să facă, cu magia dinăuntru pe care au lăsat-o să transpară mai mult sau mai puțin, cu semințele pe care le-au sădit fiecare în mine și cu părticele din ei aflate acum în corpul meu, bucățele pe care le-am folosit pe tot parcursul acestei formidabile călătorii în care mă aflu.

Cum zicea tema de ieri de la Cursul de Abundență:

„Îmi rog strămoșii mai puțin prosperi să mă binecuvânteze și să îmi permită să fac lucrurile diferit, iar pe cei prosperi să mă inspire.” Cu pace și acceptare și iubire trecem marea. 🙂

Și uite cum răspunsul, puntea, vasul bun care pune în comun trecut, prezent, viitor, oameni, spații, întâmplări e IUBIREA.

Sunt TERIBIL de recunoscătoare pentru cercul din care fac parte, pentru călătoria mea, pentru fiecare zi pe care o trăiesc într-un mod conștient, pentru tot ce materializez.

Pe Iubita de Andreea o găsiți aici.

Pe Prietena Mea Nora o găsiți aici. Este terapeut cognitiv comportamental și oferă terapie pentru adulți și copii, cupluri și familii 🙂 Toate răspunsurile, MAGIA și puterea sunt în noi. Dar uneori e nevoie doar de o persoană cu har care să ne ajute să ni le punem în palmă. Sau în inimă. Și Nora are tot darul pentru profesia aceasta. ❤

Cu IUBIRE,

Maria

Un test

Azi am fost la săniuș. Noi patru. Și Iubitele de Z și M și Dragii de A și R.

Fără să realizez până la finalul excursiei ce am făcut, m-am dus așa:

Prima sanie a fost cu Matei. Doamne Dumnezeule cât am putut să râd! Și cât de copilărește eliberator a fost! Deși n-am făcut laughter yoga niciodată, pe mine când mă apucă Râsul ăl Mare, mă opresc după câteva minute bune.

A doua sanie a fost cu Ștefan. Perfect echilibrată. Cum este și acest Dalai Lama din familia noastră.

A treia a fost cu mine singură. Am prins o viteză borderline periculoasă. Și am uitat și toată fizica de clasa la X-a pe drum! Să vezi supriză că venind cu toți kilometrii la oră de pe o suprafață de gheață pe una perfect curată de asfalt, sania a frânat brusc și m-a catapultat. All good. Dar acolo am fost eu care vrea să le facă PE TOATE.

82958072_10158064584307533_7852719875301572608_o

A patra sanie a fost cu Iubitul Meu Frumos, pe care l-am rugat să conducă, firește.
Și în drumul ăla scurt am trecut de la entuziasm, la teamă că uite prăpastia, la încredere, la dorința de părăsi barca sania și la final la abandonare și un sentiment de siguranță completă.

Când am urcat în mașină m-am prins că îi însoțisem pe fiecare și pe mine însămi și că ziua a fost o metaforă. Ce interesant! 🙂

Câte miliarde de cadouri luăm de Crăciun?

Băieții Frumoșii (articulat),
Tot amușină Crăciunul. De fapt nu Crăciunul, ci toate viitoarele posibile cadouri pe care o să le primească.
Și-au făcut două scrisori, una de fiecare, le-au pozat, ni le-au trimis și au început așteptarea. Nu tocmai pasivă.
Matei, Fiul cel Mare al Împăratului, pusese niște mii de euro pe un bilețel. Dar nu avea de unde să știe asta. A văzut în stânga la un prieten un produs, a văzut în dreapta la un adult un produs și uite așa l-a luat râul marketingului și l-a dus hăt departe.

Tatăl lui Frumos, un om foarte deștept și foarte eficient, i-a spus așa: te rog să iei lista aia lungă și să faci un research. Poate să rămână doar ce se încadrează în maxim 350 de lei.

M-am amuzat tare că a rupt la hârtie până i-a rămas un item. Un hanorac. Ne-am sfătuit. Și nu i l-am luat.
Pentru că mai are 4. Și fizic nu poate purta, nici chiar prin rotație, atâtea.
I-am luat 3 itemuri surpriză. Și abia aștept să îi văd reacția.

Copilul mic nu se ghidează încă după marketing. Se ghidează, romantic, după pasiuni. Acum are o manie cu cuburile Rubik. Are 5. Pe care chiar le rotește până le înnebunește. Și să vezi sorpresa, o să mai primească mâine un tip. Și alte 2 itemuri. Și gata.

Ce vreau să spun este că, în special acum, de Crăciun, avem tendința să o luăm razna. Să compensăm în bunuri, ce n-am compensat în timp de calitate tot anul. Și nu reușim altceva decât să acoperim cu preșul toate golurile adunate în ultimele 12-24-36 de luni. Și să dăruim ceva care uneori e folosit 10 minute și apoi uitat. Și în ianuarie o luăm de la capăt.

Și ca să mai cern puțin fervoarea, le-am spus așa: oricâte bunuri ați primi, oricât de scumpe (în aur din cap până în picioare de-ați fi îmbrăcați, în timp ce vă dați prin toată lumea în avioane personale de platină) dacă nu sunteți sănătoși și nu aveți pe cine să iubiți și cine să vă iubească, toate obiectele pământului sunt în zadar.

I-am întrebat apoi dacă își mai amintesc ce-au primit de Crăciun anul trecut și țineau minte cu toții. Asta înseamnă că am făcut o treabă decentă.

Și i-am întrebat apoi care a fost cel mai frumos moment din 2019 pentru ei. Am răspuns într-un cor, toți patru, că vacanța noastră de vară. Adică trei săptămâni spectaculoase petrecute bot în bot.

Mă băieți, să țineți minte că dincolo de orice telefon, tabletă, smart watch, căști AirPods, Nike Air, something something air, timpul petrecut cu cei iubiți este mai de preț decât orice!

Și un pahar cu apă cu lămâie lăsat de EL pe blat când a plecat înseamnă uneori mai mult decât orice telefon, tabletă, smart watch, căști AirPods, Nike Air, something something air.

Vă recomand cu Mare Iubire Podcastul Verde, al Dragilor de Alexandra, Andrei și Lia, despre consum conștient, responsabil.

Și ne recomand cu iubire tuturor să ne încălzim mai mult Inimile și Frumoșii și Casele și mai puțin cardurile.