Sincronicități divine

Scriam zilele trecute despre decizia de a invita, cu 0 așteptări și atașamente.
Și invitațiile se țin lanț bidirecțional de când am luat decizia asta:)

Draga de Ionela este prietena Soțului Meu Iubit de 100 de ani. De când erau ei în facultate.
Și au o relație foarte specială, în sensul în care se văd o singură dată pe an sau o singură dată la câțiva ani, de la caz la caz. Dar și când se văd e intens și poetic, rusesc cumva, îmi vine mie să zic.

Când am anunțat Cercul de Lună Plină din Ianuarie, am simțit să îl rog pe Iubitu’ Frumos să o anunțe. Nu scriu oricui. Scriu doar cui îmi vine, hipioata de mine! :))

Și pentru ea mesajul a fost un semn de la Doamne Doamne, Unicornul cu Pietre Albastre în Coadă, Viezurele Salvator, spuneți-i cum vreți.

Și a venit! Și și-a dat voie să fie la Cerc. Și la final i-am propus să ne vedem și noi. Nu doar ea cu Iubitul Frumos.
Tot pentru că am simțit, i-am propus. Nu mai fac de mult lucruri pentru că „trebuie”! Hipioata din mine! :))

Și azi ne-am văzut. În Cișmigiu, în soare și în vorbe. Și în cald în dreptul inimii. Și, Mareee Unicorn cu Pietre Albastre în Coadă, ce bine a fost!

Și spun și de ce… Mă emoționează FOARTE tare să constat în ședințele de Theta și în discuțiile față în față cu prietenele și cunoștințele mele că suntem diferite, dar, când suntem vulnerabile, suntem toate mult mai la fel decât ne imaginăm, că ne leagă aceleași fire roșii, că am trecut prin aceleași stații de rană, abandon, neîncredere și încă trecem și o să mai trecem. Important e lucrul cu noi înșine și focusul și pofta noastră de a face un pas în afara lanțului.

Și Ionela m-a super emoționat azi. Mi-a spus că era o vreme când îi plăcea să creadă că este singurul cititor al blogului meu. Dragă Ionela, cel mai probabil așa și era :)) Și că avea stații și stații de metrou pe care și le umplea cu textele mele restante.

M-am simțit ca atunci când am citit „Vara în care mama a avut ochi verzi” a Tatianei Țîbuleac. Îmi venea să îmi iau și un ceai și să mă scufund și mai tare în poveste.

Iar la final mi-a pus capac complet! Mi-a făcut cadou două cărți: Una a Ioanei Pârvulescu (nu ți-am mai zis, DAR după ce am dat comanda aia colosală de săptămâna trecută, am rămas cu gândul că tare bună era și o carte a ei în coș – Universule, te iubesc!). Și una despre masaje și terapii de relaxare. Pentru că mă vede „deschizând un spațiu în care oamenii se vor simți tare bine și în care eu voi organiza o bibliotecă”.

Și mi-au dat lacrimile instant. Pentru că eu chiar am visat un spațiu de masaj și terapii alternative, de yoga, de cercuri, de dans ecstatic, de yoni love, de regăsiri, de lacrimi și de reîmpliniri. Și uite cum, chiar dacă tu parchezi idei, pentru moment, oamenii îți simt în energie gândurile, intențiile și îți creditează visele când tu poate le-ai pus în cui o vreme sau mai mult. Și asta, tu Mare Viezure Salvator, este MAGIC și DĂTĂTOR de ARIPI.

Îți mulțumesc pentru azi, Ionela Dragă! Te îmbrățișez cu Toată Iubirea Din Lume!

P.S. Ai visat pe bună dreptate că scriam o postare despre Cerc în care nu te includeam. Am făcut una special pentru tine! ❤ ❤ ❤

Cu iubire de Ionela, de Prietenii și de Oameni,

Maria, Regina Spațiilor de Wellbeing

Ce faceți pentru hygge?

Mie iarna îmi place de nu mai pot…

  • Să țin curat în casă (asta îmi place în tot timpul anului, pentru că îmi dă claritate în gânduri și calm în acțiuni)
  • Să aprind veiozele în fiecare cameră, începând cu apusul
  • Să aprind lumânări făcute de mine (daaa, sunt și lumânăreasă șefă când nu țin ședințe de Theta, nu cânt la Opera Garnier sau nu țin Cercuri de Lună Plină – următorul e pe 5 februarie, îmi puteți scrie pentru detalii) sau cumpărate, dar din neapărat din cele mai curate ingrediente
  • Să îmi pun papucii de lână de la hiphip.ro
  • Să am cel puțin o pătură călduroasă la îndemână
  • Și să citeesc, fără număr.

Iarna, dacă aș putea, doar asta aș face: aș sta sub pătură non stop și aș citi și aș vedea filme.

Coincidență sau nu anul trecut pe vremea asta citeam Hygge, iar acum citesc Lagom. Ce chestie! 🙂

Voi ce faceți pentru cuibușoarele voastre iarna? 🙂

Cu iubire de case și de oameni,

Maria Solară


De ce să inițiez eu?

ADOR să povestesc cu Iubitul Frumos! În puținele momente în care ne auzim gândurile, în mașină sau în casă, pogodim (ce facem?), planificăm, facem bilanțuri, împărtășim lucruri cu care ne e dificil și tot așa.
Și în ultimele zile din decembrie povesteam cum e nevoie să tot inițiem noi. Întâlniri, să menținem relații, să fim locomotive, că dacă nu facem noi nu se întâmplă bla bla bla bla bla.

După care mi-am adus aminte ce spunea Stutz. Că dacă încă îți mai pui întrebarea de ce este nevoie să inițiezi tu (o întâlnire la cafea, o seară cu fetele, un prânz cu nașii și finii, o ieșire cu părinți și copii) înseamnă că nu ai înțeles nimic!

Just do it, on and on and on and on. Pentru că TU ești în primul și în primul rând cel care are de câștigat din fiecare interacțiune socială meaningful.

Așa că după ce am luat hotărârea de fi locomotivă în continuare cu 0 întrebări atașate, am inițiat și tot inițiat. Prânzuri, seară cu Cercul de Femei (iubesc energia grupurilor de femei, indiferent că se adună să facă meditații dinamice sau să toarcă lână), cafIa, orișice.

Și ce să vezi, surpriză (not!) alte persoane au început să inițieze invitații care să mă includă pe mine.

Relațiile, ca și banii, sunt un super schimb de energie! Cu cât ții mai strâns de frâu și înfiletezi mai bine capacul de la oală, cu atât rămâne totul blocat în sfera ta.

Menționez așa însă: că de ani buni m-am educat să îmi fac partea mea fără agende în spate. O fac cu iubire și atât. Dacă propun ceva și celălalt zice nu, poate, ne vedem la Sfântul Așteaptă, nu iau nimic nimic personal. Poate mai încerc o dată sau de două ori și gata. Some things are meant to be, others not. Și timpul le cerne pe toate. Iar eu lucrez de ani de zile cu mine ca totul să îmi vină cu ușurință și 0 opinteală, cu super focus pe partea plină a paharului.

Credit foto: Picturesque by Andreea Lungu

Cu iubire de flow și de oameni,

Maria Bucuria

Să fac!

Natura mea (dresată) este de DOER. Să fac! Să fac! Să fac non-stop. Așa am fost crescută, cu ideea că A STA e ceva fUarte rău. Nu știm de ce, dar nu se stă!

Doar că eu sunt o manifestatoare-generatoare, conform tipologiei mele human design. Printre altele, asta presupune că funcționez la parametri optimi atunci când lucrez iau pauză să mă încarc, lucrez iau pauză să mă încarc. Și este perfect în regulă așa, nu însemană că sunt vreo loază, supra hedonistă și alte etichete inteligente. Înseamnă doar că așa dau eu tot ce am mai bun.

Intru în rotița de DOER fără să clipesc și fără să îmi dau seama, cel mai ușor, când fac ceva ce îmi place. Aș lucra NON STOP. Vin idei pe bandă rulantă și le-aș pune în practică 9 pe zi, în fiecare zi.

Și fix în perioadele astea e nevoie mai mare să mă observ.

Ca azi… 🙂
Nici bine n-a plecat Draga de Lia de la noi, că au și venit ideile năvală în timp ce o alăptam pe Ana întru somn.

Să îmi notez și asta și să îi scriu și lui X și să îi plătesc și lui D și să nu uit să îmi pun în calendar C, dar ar fi bine să fac și un orez cu lapte pentru când vin băieții, nu care cumva să uit de workshopul ăla pe care l-am lăsat în limbo, tu ru ru ru ru, tu ru ru ru ru, tu ru ru ru ru. Zburau gândurile prin mine cu viteza unui tren care leagă Tokyo de Osaka.

Asta până m-am pus pe STOP și mi-am zis (de la o vârstă încolo vorbești și singur, aia e!): WOW WOW WOW! N-o să faci nimic din toate astea. Hear me out! But but but… Eye contact, Maria! Eye contact!

Ba uite, poți să scrii ideile pentru că sunt foarte bune și merită reținute. Apoi te pui frumos pe mod avion (But, but. but…) și faci o clasă de Yoga cu Adriene. Este în regulă că nu ai intrat pe 1 ianuarie. E OK, be gentle and loving with yourself, ai tot timpul din lume să intri azi însă și să pui orice altceva pe pauză! No comments, please!


But but but…

Și am intrat și M-AM ÎNDRĂGOSTIT de femeia asta ușoară și amuzantă! ❤ ❤ ❤

Și mi-a prins extraordinar de bine. Și pot relua totul de unde am lăsat cu mai multă sevă și vitalitate în pahar acum. 🙂

P.S. Ce fac ZILNIC ca să mă încarc: fumigație și aromaterapie, prezentă la cum se simte. Și îmi pun muzică și sunt atentă la cum se schimbă starea mea.

Ce fac săptămânal: masaje, yoga, kineto, plimbări, îmi cumpăr flori.

Cu iubire de Sine (care este diferită de narcisism), de ADRIENE și de Oameni,

Maria Bucuria

Despre asumarea responsabilității și alți îngeri

Regula la noi în casă este 0 ecrane în dormitor. 0 ecrane în dormitor seara și noaptea, că așa ne mai refugiem noi în vastele apartamente pentru câte un apel sau un FIFA mobile (unii dintre noi).

Iar de pe la 8, copiii (ideal și adulții) pun toate luminile albastre deoparte.

Săptămâna asta însă m-am lăsat dusă de val și de entuziasm și am stat să lucrez până la un 23 ish într-o seară. Dezmăț, vă spun!
Și cum butonam eu de zor, tot auzeam niște fâșâieli din camera băieților, dar n-am băgat de seamă.

După 11 am mers să îmi spăl dinții și am trecut prin fața dormitorului marilor blonzi. Prin ușa întredeschisă, ce să văd, o luminiță, chiar de telefon.

– Nu cred așa ceva!!! am sărit în primul și în primul rând. Care este regula cu ecranele, Matei?! Am țipat în șoaptă, să nu îi trezesc fratele.

– Nu nu nu, că nu e telefonul, că să vezi, că o fi, că s-o învârti, că mergi să îl cauți în sufragerie.

Și chiar m-am dus. Și cât m-am dus, el a fugit în dormitorul celălalt să îl ascundă ca și când eu aveam 2 ani și mă născusem în pandemie.

Am văzut ce a făcut, nu am zis nimic. Am luat telefonul să îl aduc în sufragerie.

Și atunci s-a întâmplat! ❤ ❤ ❤

A ieșit din pat și mi-a zis:

– Mama, m-am speriat foarte tare și te-am mințit. Chiar nu trebuia să procedez așa! Mă ierți?

M-a îmbrățișat și îi bătea tare inima, Bunul Meu!

– Te iert și mulțumesc că te-ai întors și ai făcut asta.

Voiam să îi transfer și 500 de lei pe Revolut, dar m-am abținut! :))

A doua zi, la cafea, i-am povestit Iubitului tot.

– WOW! Și-a asumat el așa responsabilitatea? Păi eu duceam minciunile până în pânzele albe, până când eram prins și deja era foarte târziu. Deci ei sunt mai buni decât noi?

– Păi nu la asta lucrăm de 13 ani?

Îl ador pe Matei pentru atât de multe lucruri! Pentru că este street smart, cum eu nu o să fiu în vecii vecilor. Pentru că are inteligența socio-emoțională de 8 ori mai dezvoltată față de cât o aveam eu la 13 ani. Pentru că se descurcă în aproape orice situație. Pentru că îl lași în mijlocul pădurii and he finds his way out. Cu cine o semăna? 🙂 Pentru că înțelege atunci când povestești cu el. Pentru că limbajul iubirii lui sunt cadourile și serviciile. Pentru că mă face să râd cu lacrimi. Pentru că e super antreprenor. Pentru cât de absorbit este când desenează, când gătește și când face lego (să fie frig afară, vă rog, vara fotbalul e rege!). Pentru cât de copil este încă la 13 ani. ȘI pentru că își asumă responsabilitatea, mânca-l-ar mama să îl mănânce de fit boy!

Te iubesc, Matei!
Când mă fac mare vreau să fiu ca tine!

P.S. To all you mums and dads out there: It really pays off! Vorbitul ăsta ca o moară stricată ANI ȘI ANI ȘI ANI la rândul, statul în sucul de părințeală, prezența și poziționarea la intrarea cercului siguranței, it all really pays off.

Și apoi cresc și pleacă la altă companie, cum spune Iubitul! :)) Dar fix despre asta este vorba.

Cu iubire de Matei, Ștefan și Ana, Maria Bucuria

Cuvântul anului 2023: VITALITATE

Ieri am avut o zi tare bună!
Pe somnul Anei am stat în soarele cipriot și am lucrat două ore.
Am ascultat intro-ul Amoyey pentru masterclass-ul de zilele astea, am pregătit evenimentul din 7 ianuarie, mi-am făcut planuri pentru Maria Solară și m-am gândit cu multă recunoștință la tot ce avem și la tot ce construim zi de zi.

Și în flow-ul ăla a venit tare ușor alegerea cuvântului pentru anul ăsta, cel care mă va guverna.

Revin imediat la el.
Dar vă spun și ce cuvânt mi-am ales ca patron pentru 2022: MAGIC.
Și, Doamne Dumnezeule, 2022 chiar a fost magic din atât de multe puncte de vedere. Am realizat în 2022 cât nu am realizat în niciun an până acum, doar pentru că ne-am dat voie și am crezut că este posibil și că merităm. S-au aliniat, în multe cazuri, toate stelele, planetele, mușchii de copac și insectele, de zici că le-a luat Marele Uriaș Prietenos și le-a pus cu mâna, ca într-un puzzle. Și asta, prieteni, chiar este MAGIC.

Revenind la anul ăsta bun, care abia se așează, cuvântul pe care l-am ales pentru el este VITALITATE. Și mă refer aici la vitalitate corporală, mintală, a spiritului.

Vitalitate pentru mine înseamnă mai mult decât sănătate radiantă, înseamnă sevă și poftă de viață. Și din experiență știu că atunci când ai sevă în vene și chef de viață în pântec, ai și poftă de sex, ai și poftă de muncă, ai și poftă de întâlniri noi, de sincronizări divine. Îți curge creativitatea prin vârfurile degetelor de la picioare, vine ușurința și te urcă și coboară dealuri, vine echilibrul și îți cerne tot ce nu îți mai servește, vine iubirea și îți îmbracă toate capsulele de lumină din corp și din aură, vin păsări mii și mii și stele făclii și îți luminează calea.

Corpul nostru este un vehicul ABSOLUT MAGIC! Și cânt îl ținem în vitalitate creăm tot ce ne propunem cu muuult mai multă ușurință.

Iar eu plănuiesc să îl țin în vitalitate cu fără (vorba copiilor mei) gluten, zahăr și alcool, cu un soi de intermittent fasting, cu plimbări, cu yoga de 2 ori pe săptămână, cu kineto o dată pe săptămână, cu masaje de două ori pe săptămână și cu multă iubire și prezență.

Ahooo! Mulțumesc, s-a-nplinit, s-a-nplinit, s-a-nplinit!

Cu iubire, Maria Vitală ❤ ❤ ❤


Cum a fost la detox în Thailanda

Încep prin a spune că în fiecare dintre cele 3 sarcini ale mele duse la bun sfârșit m-am îngrășat mult. Foarte mult! 31, 27, respectiv 26 de kilograme.
Am lucrat în Theta pe tema asta și am aflat că pentru a-mi proteja copiii. Oh, well! Nimeni nu-i perfect!
La Matei am dat jos tot într-un an. La Ștefan în 2 ani. La Ana, la 40 de ani, s-a mișcat tare tare greu treaba.
Pentru că dorm insuficient și pentru că am cu 10 ani mai mult față de ultima dată când am trecut prin asta… Poate.

Și cum știu deja când pot face lucrurile singură și când am nevoie de ajutor, am decis să plec la Moon Detox pentru restart.
Am mai fost la ei în decembrie 2019 și a fost easy peasy. Am dat fluierând 7 kilograme jos în 5,5 zile.
Și cum știam ce știu și pot să facă oamenii ăștia minunați, am împachetat Prunca și Mama și duse am fost.

Doar că de data asta nu a mai fost la fel de ușor!
Din câteva motive simple.

  • Am dormit aproximativ 5 ore pe noapte. Ceea ce pentru mine e infim.
  • M-am băgat ca Păcală direct la 11,5 zile de detox (incluzând curățarea ficatului și a vezicii biliare) și corpul meu a luat-o destul de personal și s-a pus ca un catâr în loc.
  • Stânga – dreapta se mâncau mâncăruri delicioase. Și oameni suntem și noi. Ne sucim gâtul după niște creveți bine trași în unt cu usturoi, când noi dăm peste cap shake-ul 4.

Am dat jos tot 7 kilograme. În dublul de zile. Dar sunt tare recunoscătoare și iau asta ca pe un dar oferit corpului meu și un bun punct de plecare pentru Maria in her 40s. 🙂

Ce se întâmplă propriu zis acolo?

Păi… Ai cel puțin o zi de adaptare la început cu mâncarea lor și cel puțin una la final, ca nu cumva să urci pe avion așa în colonul gol. Ideal e minim 2+2.

Și apoi începe partea fun. Iei pastile din plante de eliminare seara. Și sunt eficiente, nu glumă. La prima oră, la 7, bei un shake cu psilium, argilă și ierburi. Apoi pleci cu bicla o oră ish, să pui tot digestivul în mișcare.

La 8.30 ai pastile din plante, tot pentru eliminare, ai ghicit. La 10.00 ai shake. Uhuuu!
La 10.30 ai yoga. Am IUBIT fiecare ședință cu Luck. Și nu sunt deloc ironică aici!

La 11.30 ai pastile, din nou. La 13.00 shake. La 14.30 ai pastile. La 14.50 ai juice (care era preferatul meu!).

La 16.00 shake. Imediat după shake – clismă. Cu, hold your horses and anuses, 15 litri de apă și cafea. Auto-administrată, slavă Cerului. În ritmul tău, în patul tău (nu chiar!) și pe muzica ta!
La 17.00 (faceți voi socoteala cât dura clisma) ai saună cu ierburi, genială.
La 17.30 pastile și energy/longevity shot.
Și la 19.00 ai supa cremă caldă. Pe care am urât-o din tot stomacul meu tura asta. Și în ziua 6 am ieșit în stradă și am anunțat că fie îmi dau o altă opțiune, fie nu mai mănânc nimic seara. Mi-au dat legume la abur. Ziceai că l-am prins pe Iisus de glezne!

Și tot programul ăsta îl înmulțiți voi cu 10. Plus o zi jumate de curățare de ficat. Când am crezut că mor. Și cel mai probabil am scos doar o amărâtă de pietricică. Nu beau, nu fumez, nu mănânc porcării, ce salbe să scot?

Mi-a fost dificil, după cum spuneam. Dar, ca întotdeauna, eu îmi fac un buchețel din tot ce-i mai bun, pun focusul pe asta și merg mai departe.

Preferatele mele au fost masajele! Nu există dată să nu merg în Asia și să nu mă îmbrac în masaje. Fac unul pe zi, în fiecare zi, să îmi ajungă pe o măsea!
Dincolo de thailandez, ca la mama lui acasă, am făcut cu ulei, maia (masaj abdominal, care se face DOAR în detox) și tok-sen sau tapping, un masaj foarte special cu ciocan și daltă, pe care nu l-am mai întâlnit niciunde în lume, decât la Luck.

Pe lângă masaje am adorat drumurile cu bicla cu Ana pe spate, statul în tălpile goale 10 ore pe zi, legumele și fructele genial de gustoase, când am avut voie să le mănânc și dragostea și grija lui Moon, Luck, Vi vi, May și Sunny pentru noi 3. ❤ ❤ ❤

Ca o prințesă m-am simțit! De Ana nu mai zic! Era păpușa satului.

Vă recomand cu super iubire detoxul lor. Să știți însă din start la ce vă înhămați. Și să vă luați un minim de 10 zile la fața locului, căci dacă tot ajungeți e și păcat să nu vă faceți cadoul ăsta MINUNAT pentru sănătate!

Dacă vă hotărâți să mergeți, îmi puteți scrie aici și vă pot da tips and tricks-uri despre zbor, viză, monedă de avut cu sine etc.

Cu iubire de sănătate radiantă,
Maria Bucuria

Theta, Dragostea Mea

Azi am leșinat la yoga. (Sunt bine!)

M-a mâncat fUarte tare în fund să beau o cafea neagră, tare, în ziua 7 de detox (când corpul se curăță pe toate părțile), după vreo 3 săptămâni de pauză. Asta pentru că am aflat eu că unii clienți au dat jos și mai mult când au băut cafea.

Doamna Maria, e nevoie mare să strunim aceste porniri de facem totul aici, acum. Nu mai pârloliți câmpiile și otrăviți fântânile, doamna Maria! Mai veniți și altă dată la detox, nu se termină lumea!

După ce am băut cafea tare după pauză de 3 săptămâni, în plin detox, la final de sesiune de yoga m-am aplecat să ridic propsurile, m-am ridicat brusc și rezultatul a fost că am ajuns la podea, cu filmul tăiat. Asta nu e așa de grav. Mult mai grav a fost că pulsul meu era 197 și nu scădea cu nimic.

Toată lumea zumzăia în jur, inclusiv Ana Bună, care se băga printre picioarele tuturor să pună și ea mâna unde puneau ceilalți… (Iubita Mea! <3). Au sunat la spital, erau pe poziții. Când m-am liniștit puțin și n-am mai văzut negru și n-am mai simțit că îmi sar ochii din cap, am intrat în Theta și (mi)am scăzut pulsul în… 30 de secunde de la 197 la 100. După ce minim 15 minute încercasem multe alte variante și urma spitalul.

Morala 1 este că never will I ever drink coffee anymore. Ei, să nu exagerăm! Nu pe timp de detox. Clar NU este pentru mine!

Morala 2 este că ADOR Theta și nu încetează să mă uimească la fiecare întâlnire cu ea! ❤

Am aflat despre Theta acum peste 10 ani de la Iubita de Oltea Tudose și am primit și eu și băieții mei (lui Ștefan – Oltea i-a salvat un dinte fracturat peste care stomatologii puseseră cruce și ne așteptau la extracție, just to name a few) multe daruri de-a lungul timpului de la această terapie minunată! ❤

În aprilie anul acesta am fost la primul modul de terapeut cu Andreea Ioniță și inițial am fost pentru mine și familia mea. Apoi am realizat că îmi place atât de mult, încât e musai să rostogolesc bulgărele ăsta de bine în lume!
Și am fost și la al doilea. Și am început și practica acum o lună. Și am deja o clientă recurentă (uhuuu!!!) și mai multe cliente care au venit prin recomandări de la alte cliente fericite, which is amazing. 🙂

Practica e și pentru femei și pentru bărbați, să ne înțelegem! 🙂 Și constă în intrarea în Theta (o frecvență a creierului cu care ne întâlnim cu toții zilnic înainte de a adormi) și lucrul de acolo cu blocaje, evenimente provocatoare, credințe limitative, situații de sănătate. And sky is the limit. Al șaptelea plan, de fapt și de drept! 🙂

Vă aștept cu super iubire la terapie! Online și fizic. Să știți că s-a plâns la fel de bine și la laptop și pe canapea. ❤ (Nu e musai să plângem, dar se întâmplă!). Eu sunt așa de încântată și recunoscătoare, că nu știu cum s-o folosesc mai mult.

Până la finalul lui ianuarie ședințele sunt pe bază de donație. Apoi, după modulul 3 și diploma finală, să te ții euro în cont! ❤

Mă găsiți aici și aici.

Cu iubire de Theta și de oameni,
Maria Bucuria

Ce fac complet diferit la copilul 3

Mă pun pe mine pe primul loc. Și aș putea încheia aici, dar explic totuși. 🙂

Cu Matei cel Bun am stat 2 ani acasă, bot în bot. Și a fost divin. Evoluția lui a fost wow. Instinctele mele de mamă și femeie s-au activat și asta mi-a adus multe beneficii și mie, nu doar lui.

Apoi, 2,6 mai târziu, a venit Iubitul de Ștefan. Cu care am stat acasă până la 11 luni, apoi am mers la program de 6 ore, cât timp el stătea cu mama.
Asta până la 2 ani ai lui, când mi-am dat demisia și mi-am pornit propriul magazin online.

Și aici a început perioada mea de 17 joburi într-unul. Mama a plecat la ea acasă și eu mă ocupam de doi copii, de casă, de masă și de TOT magazinul. Când zic tot, I really mean it. Produsele nu le făceam eu, în rest făceam tot. A și nici grafica. Grafica o făcea Draga de Ina! ❤

Și am ținut-o așa, cu sufletul la gură, vreo 4 ani de zile. Cu doi copii mici, care aveau nevoie de toată atenția mea și cu alte 13șpe slujbe pe lângă.

Cel mai probabil eram în burn out, dar habar nu aveam. De ce nu ceream ajutor? N-aș ști să zic. (Don’ get me wrong! Iubitu’ Frumosu’ a fost shoulder la shoulder din prima zi de tăticie, dar dânsul mai și lucra în afara casei, acuma ce să facem). Probabil pentru că îmi plăcea rolul ăla de Madre Teresa, care este peste tot. (Mai târziu în viață aveam să aflu că dumneaei a avut private get și tot suportul din lume, dar cât trăim învățăm!).

Singurele momente pe care mi le luam erau conferințele de parenting. La care mergeam fără număr fără număr, de vineri până duminică. Notițe peste notițe, întrebări peste întrebări, cu 0 remușcări, că doar făceam totul pentru copii, nu pentru mine, nu? Dar, ce să vezi, ȘI MIE mi-au folosit enorm toate informațiile adunate, procesate, mestecate. Pentru că de la un punct încolo s-a făcut marele declic!
Woman! Tu îi tratezi pe copiii ăștia ca pe niște zei (și e foarte OK), dar pentru TINE ce faci, care este exemplul pe care li-l dai?

(A! Mai făceam ceva! Mergeam la terapie de grup! 4 ani am mers. Și a fost salvarea și supapa mea! Thank you girls! ❤ ❤ <3. Și kineto făceam, pentru că eram obligată.)

*** *** ***

În 2017 am dat restart, când am întâlnit-o pe Iubita de Lia Bolte. Practic în tabăra din Thailanda eu am plecat o femeie și m-am întors cu totul altcineva. Am scuturat tot bagajul pe care îl căram de hăt 35 de ani, am plâns în hohote, am râs cu lacrimi, am respirat și am eliberat on and on and on and on.

Cut. În februarie 2021 am născut-o pe Ana Banana și am știut că de data asta voi proceda complet diferit. Și așa a și fost. Mai întâi, timid, am plecat la câte un masaj, un epilat, o manichiură.
Apoi la o yoga pe somnul ei, cu monitorul lângă laptop. Și apoi am scos arsenalul. Și am aproape 1 an de când fac ZILNIC ceva pentru mine.

Luni merg la yoga lângă casa, marți merg la kineto cu Ana cu tot (ea se joacă precum la dânsa acasă, pentru că merge acolo de la 6 luni), miercuri fac masaj DIVIN cu Iubita de Grați și punem planeta la cale. Joi fac yoga online cu iubita de Alexandra și vineri fac masaj cu Oana. ❤ Și programul meu e mai ceva ca Tora. Extrem de rar mă abat.

Și extrem de mult mă încarc! Și am răbdareee, cu carul! Cu Ana și Ștefan, cel puțin. Ana e foarte mică și cum alt copil nu mai fac, arunc pod peste timp și știu că într-o bună zi va mânca, într-o bună zi va dormi și într-o altă bună zi va pleca de acasă. Soon, very soon. 😦 Iar Ștefan e copia mea și ne potrivim și ne contopim.

Cu Iubitul Amazing și cu Matei-Primul-Meu-Maestru ne mai apăsăm butoane, dar modul în care reacționez este foarte diferit față de acum 6 ani.

Pentru că am RESURSE, am paharul plin, am de unde să dau.

Așa că fac PENTRU MINE tot ce fac (pentru corpul, creativitatea, abundența mea), daaar bulgărele meu de zenuială se rostogolește apoi, mai întâi, spre familia mea, spre prieteni și spre clienți. (Nici prin cap nu-mi dădea, dar în aprilie am făcut primul modul de Theta Healing, recent pe al doilea și am început deja practica și a fost și este wow și mă simt atât de recunoscătoare pentru flow-ul ăsta din viața mea. Vă aștept cu iubire la ședințe.)

Și lucrurile se așează ATÂT de frumos și lin și curgător în viața noastră după tot acest lucru cu corpul (Instrument minunat, te iubesc!) și cu mintea. <3<3<3

Cu iubire de sine și de oameni,

Maria Bucuria

Despre invidie, bârfă, concurență și alți demoni

Zilele trecute povesteam cu Draga de Cristina de la Ania despre Dumnezeu, Univers, autosabotare, încredere în sine și altele.
Voi despre ce vorbiți la mani-pedi, fată? 🙂

Și am povestit pe aceeași lungime de undă și despre invidie, bârfă, judecată, concurență, negativism și alți mari demoni.

Le iau pe rând. 🙂

Invidia nu îți servește. Nici ție. Nici celui invidiat. (Ăla habar nu are!) Și în niciun caz vreunui greater… good.

– Vai, ce o invidiez pe Iuliana pentru ce mașină, casă, soț, copii, vacanțe și rochii are!

OK… Și te ajută tare? Te poartă departe? Ai crescut vreun centimetru ever când ți-ai invidiat vecina, prietena, pe fata aia pe care o tot urmărești pe Instagram și îți mai rozi o unghie?

Sincer, nu cred! Și îți spun și de ce. Invidia se simte ca o otravă în corp. Care rămâne la tine. Închide ochii și scanează-te, dacă nu mă crezi. Zi ce vrei tu rău despre o persoană. Închide ochii și ascultă corpul de-adevăratelea. O să simți, cel mai probabil, dinți încleștați, tensiune în umeri, un ghem în stomac, fese încordate etc.

Încearcă și opusul invidiei. INSPIRAȚIA, inhalatul! Și o să observi maaari diferențe! În loc să zici: Muuuor de ciudă pe ce și-a mai cumpărat aia!, poți să inspiri și să te inspiri conștient. Mama miaaa!!! Ce mașină și-a luat Andreea! Doamne Dumnezeule, ce casă a putut să își ia Crina! Doamne! Vreau și eu! Trei. Și mai și! Mulțumesc! S-a-nplinit s-a-nplinit s-a-nplinit! Închideți ochii. Scanați din nou corpul cu sinceritate. O să simțiți cel mai probabil o expansiune. În zona pieptului, a bazinului. Nu, mașina și casa nu apar atunci când ați închis ochii. Dar sunteți pe drumul cel bun!

În 2017, Iubita de Lia Bolte ne-a învățat să inhalăm oameni. Ce să facem?!? Să tragem oameni pe nas. Și atât. Adică: îmi place atitudinea tipului sau tipei respective, îmi place corpul ei și cum și-l mișcă, vreau și eu asta. Închid ochii, inhalez și pac am invitat în mine toate calitățile pământului. Iar dacă mai faceți și complimente sincere, procesul este și mai rapid!

Păi nu-i mai bine decât cu otrava aia de mai devreme? Care oricum nu mă înalță niciunde, ci doar mă usucă și mă stoarce de energie?

Cam la fel stă treaba și cu bârfa și judecata. Cel pe care tu îl vizezi habar nu are câte cuvinte din vocabular ți-ai tocat pe el. Sau câte gânduri luminoase i-ai transmis, că el praf și tu ești pudră de trufe. Nope. Nu știe. Daaa, energetic simte niște lucruri și de asta te și evită, dar altfel cea mai mare cantitate din otravă tot la tine rămâne!

And man, this is suuuch a waist of time! Chiar nu ai nimic mai bun de făcut decât să o toci mărunt pe Dudălița? Îți intră bani în cont în timp ce faci asta? Don’ think so! Iar de știut mai bine, pur și simplu nu ai cum. Contextul tău e complet diferit de al ei, al lui, al lor. Și oricum nu știi tot! Așa că atunci când ai de ales, just be kind, mother fucker! Și pune-te în locul persoanei bârfite. Iar prietena asta a ta vezi Doamne cu care bârfești, te poate bârfi la rândul ei. Bulgărele tău nu se oprește aici, să ții minte.

Concurența este un concept și o realitate pe care nu o neg. Ea există. Dar am învățat de niște ani să o privesc cu totul și cu totul alți ochi. Cu ochelarii ăia buni, care-mi spun cu încredere: există loc sub soare pentru toată lumea!

Și chiar așa și este! Există milioane de profesoare de yoga în toată lumea. Eu am ales câteva. Pe restul le-au ales alții. ❤ Există milioane de hair stiliști în toată lumea. Eu am ales unul. Pe restul i-au ales alții. Cu cât înțelegem mai bine și mai repede că vom avea fiecare „publicul” nostru, în funcție de chimia, transparența și autenticitatea dintre noi și că nu putem mulțumi pe toată lumea (și nici nu e cazul!), cu atât vom fi mai eliberați.

ADOR felul în care Andreea Ioniță face o meditație pe abundență la fiecare final de eveniment! Ea e o femeie super deșteaptă, care înțelege că dacă ție ți se umple portofelul, o parte din bani se întorc cel mai probabil și la ea! Să se întoarcă însutit și înmiit la fiecare dintre noi! ❤ ❤ ❤

Și apoi, gândește-te logic! Un om cu nevoile împlinite (tot spectrul) va fi un vecin mai bun, un partener de trafic zen, un prieten mai disponibil, un filantrop, un inventator, un creator de comunități normale la cap, spre binele ȘI AL TĂU cel mai înalt! Și atunci de ce îl mai invidiezi, bârfești, judeci, îi pui bețe?

Negativismul. Ăsta e preferatul meu! Aceasta a fost o ironie.

Este foarte simplu să te plângi, să arunci cu caca, să arăți cu degetul, să îți iei reflector din ăla scump de pus peste nămol, să găsești suta de motive de nemulțumire pe zi, să îți plângi de milă, să fii o victimă constantăăă etc. etc. etc.

Ai observat cum zilele tale au un numit comun și zici: Frate, numai rahaturi mi se întâmplă și parcă nu se mai termină! Ia ghici cine a pictat tabloul așa?

E simplu să îți dai toată puterea în afară și să poți da vina on and on and on and on pe altcineva. DAR toată puterea schimbării e în tine. Și doar acolo. Și tot ce poți să faci este să ÎȚI FACI PARTEA fix cum poți tu mai bine aici și acum. Fără patos, fără pumn în piept, fără să încerci să demonstrezi ceva sau să rupi gura târgului.

Nu. Faci totul pentru tine. Dar în realitate, fiecare gest al tău face lumea asta puțin mai bună.

Cu iubire de pozitiv, de susținere, de inhalat oameni pe nas,

Maria Bucuria