Îmi place de tine. Foarte tare!

De ani de zile mă caut. Mă tot caut. Să fie vreo 9 deja. De când îl aveam pe Matei cel Bun în uter.
Și mă văd. Alternativ și convențional. M-am prins eu atunci când creștea abdomenul și pielea de pe el se întindea (ne)măsurat că ăsta o să fie cel mai mișto proiect al meu, dar c-o să aibă și cele mai multe butoane. Mai ceva ca mașina de scris pe care mi-au dăruit-o Nașii Conașii.
Am știut, nu știu cum, instinctiv, c-aș face bine să mă vindec bucată cu bucată, ca să-l primesc pe cel mai minunat dintre noi printre noi.
Și-apoi au devenit doi. Să te ții. Sunt așa de diferiți copiii ăștia! Crescuți de aceiași doi oameni. La fel. Sau oarecum la fel. (Cu anii, ne-am făcut și noi ca vinul.)
Dar în câteva privințe sunt fix asemănători!
Sunt LIBERI. Liberi. L I B E R I. Unde liberi nu înseamnă că fac ce vor.
Înseamnă doar că au niște rădăcini pe care le ADOR! Le văd. Dacă închid ochii, le văd! Le văd culoarea, grosimea și forma.
Sunt liberi adică știu ce vor. O, cum știu ce vor.
Sunt liberi pentru că au aripi. Sau trotinete pe 2 sau 4 roți. Sau biciclete, cu căști cu Star Wars la pachet cu tot.
Sunt liberi, adică sunt SOARE! Nu știu să citesc aure. Încă. Dar pun pariu că a lor este roz sau verde crud. Turquoise sau verde brotăcel, rebel.
Sunt liberi pentru că sunt drepți. Drepți. Nu i-am văzut mai niciodată plecați. Mai puțin când sunt culcați. Sunt semeți. O, cum îi ador așa semeți!
Sunt liberi pentru că sunt puternici. Au plâns așa de mult ori de câte ori au avut nevoie, încât sunt puternici ori de câte ori aleg.
Sunt liberi pentru că sunt descurcăreți. Și iubăreți. Spontani. Băieții lu’ tata. Când nu torc ca Max în poala lu’ mama.
Sunt liberi pentru că știu să râdă din ambii plămâni. Și cu aproape lacrimi de sub ambele pleoape. Și, vai, ce mișto sunt că mă trag și pe mine în asta! Un, son, chi, roku, zoku, moku, tikararachi!

 

– Îmi place de tine, Ștefan! Îmi place FOARTE foarte tare de tine!

– De ce? (Și-a fugit de pe marginea apei în poală.)

– Pentru că ești liber, pentru că ești solar, pentru că ești creativ, pentru că ești foarte prezent în tot ceea ce faci, pentru că ești hotărât să obții ce vrei.
Și pe măsură ce creștea enumerarea, intra și mai adânc în burta mea.

Vă mulțumesc, Mare și Mic Blond! Mă înclin până la pământ!

Hashtag: NU există prea multă iubire, prea mult respect, prea mult „în brațe” și prea mult timp pentru copiii noștri.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.