Ieri am aflat de la Desiree despre un documentar bun.
Tocmai ce îi spusesem Iubitului Minunat că nu am chef de niciun copil. Ci de pături, ceai, cărți, bețișoare parfumate și filme. Pe rând sau simultan.
Și așa am dat peste Stutz, un documentar despre sensibilitate, vulnerabilitate, curaj, sinceritate și perle pe ață.
Eu numesc asta showing up, dar îmi place și perle pe ață. 🙂
Am văzut cele 90 de minute în 2 calupuri și pentru calupul 2 a fost nevoie să trimit un copil după ceai în Grădina Ghețimani și un copil cu sora în curte. Și m-am simțit tare bine să îmi valorific timpul așa.
Eu cred că sănătatea mintală începe chiar cu asta. Cu limite și onestitate. „Azi mă simt obosită/copleșită/lipsită de vlagă. Și am nevoie de un timp doar pentru mine. Și am nevoie să mă ajutați, copii mari și mici.”
Ce bine e să ai copii mari și mici! Ies niște combinații și niște susțineri tare potrivite 🙂
Să trăim cu mintea și corpurile într-o stare numai bună de funcționare până la 107 ani!
Cu recunoștință pentru tot văzutul și nevăzutul,
Maria Bucuria