O iubesc pe Nașa Mea de când nici nu știam să mă leg prea bine la șireturi și habar nu aveam ce e iubirea. Din liceu.
Mă uitam la ea ca la Sfintele Icoane, că era tocilară ca și mine, dar ea era cool, cu experiență, populară. Cum sunt și icoanele.
Ea și-a găsit bărbat pentru ea și naș pentru mine fUarte devreme, cred că de la 7 ani. Glumesc! Și îi puneam 1.000 de întrebări pe zi. Ce Bravo, Nașa era de bază!
Eu mi-am găsit bărbat nu cu mult după, dar în biserică am ajuns hă hăăă, Feții Moșului! După ce ne-am cunoscut întru totul.
Numai bine, cât să îmi fac curaj și să o invit pe Nașa să-mi fie Nașă.
Și Bogdaproste că a zis da, că alta mai bună nici nu-mi puteam găsi!
A fost alături de noi la nuntă, a fost la nașterea primului nostru copil (al nostru al tuturor, că așa îl numim), dar și la botez.
Au fost primii alți-adulți care au rămas o noapte acasă cu Matei, în afară de noi și mama și tata. Nici nu mai știu pe unde ne-am dezmățat, dar îmi spune ea sigur. Are o memorie de elefant, frate!
Mi-a adus moașă (pe Irina Popescu) 300 de kilometri prin viscol, pe autostradă să nu îl nasc pe Sofoclel singură la Constanța. Nu l-am născut, fiți fără grijă. A așteptat până în săptămâna 43. 43, da.
A fost lângă noi la botezul Anei.
Și e lângă noi ORI DE CÂTE ORI we say jump!
De 3 ani vine cu tot cu Naș și Răduc în Bulgaria să îl serbăm pe primul nostru copil împreună și ADOR tradiția asta a noastră. Mai un plâns de suflet-de-vioară, mai o bere, mai un crevete. Merge treaba ca unsă!
O IUBESC pe Nașa Mea de nu mai pot pentru că: