Aseară am fost la alt eveniment la Draga de Lia Bolte. De Lună Plină.
Când m-am întors acasă, lucrurile erau destul de precipitate, așa că nu am apucat să fac debriefing cu Iubitul Frumos pe telefon.
Dar am făcut de dimineață, în drum spre Iubita de Grați. Și el mi-a povestit despre revelațiile lui din tabăra în care este și eu i-am povestit despre ale mele, din seara în care am fost.
Nu pot să scriu despre revelațiile lui mai mult decât că sunt despre trai prezent și conștient. Clar e că îmi povestea și îmi povestea și mi s-au umplut ochii de lacrimi. Atât de tare încât n-am văzut nici trecerea de pietoni, nici pietoni, nici mașina de poliție din fundul meu, decât în ultimul moment. Eram foarte pregătită să strâng tare polițistul în brațe și să îi spun CÂT de frumoasă este viața (NU ar fi fost prima dată!), dar nu a fost cazul.
Dar despre revelațiile mele pot să scriu. (Ce înseamnă, domle’ să răspunzi sincer la niște întrebări de coaching!).
Auzi că luna plină de ieri (și o mai simțim și azi și mâine) trage linie la ultimele 6 luni începând cu 23 decembrie. Ce am semănat atunci, culegem acum. Și inițial, când m-am pus să scriu, mă gândeam, ah, mare lucru, am avut parte de rutină, încă puțină rutină și la final, da, rutină.
După care am luat-o pe pași și am văzut că am avut vacanță cu verișoarele, evenimente cu fetele, weekenduri în Bulgaria, am făcut cursul de bază de Theta (u-huuu!!!), am fost în tabără la mare, am fost în vacanță în Spania și Danemarca și am făcut O CASĂ, for Lord’s sake! Pretty pretty pretty damn good și non-rutinic, Maria, nu crezi? Tare repede uităm și luăm lucrurile de-a gata!
Și AHA-ul meu a venit când am realizat că pentru a face casa, spre exemplu, și Iubitul Frumosul și eu am fost bol superb de cristal, unit, focusat, conținut, vortex am fost, frate! Și am aliniat stele, planete mare, planete mici, îngeri, sfinți, TOT.
Și AHA-ul și mai mare a fost că MAGIA asta NU este finită, NU! Energia ASTA, felul ăsta de energie, este o sursă infinită și e ÎN NOI!
NU (NOPE, NO!) Dumnezeu nu se supără dacă cerem și a doua și a noua și a o mia oară și nu are treburi mai bune de făcut. Nu, urciorul nu merge doar o dată la apă și toate tâmpeniile astea care ne-au fost hrănite cu lingurița, până am ajuns să ni le însușim, deși nu le credem.
C. îmi spunea aseară:
– OMG, this is such a good hug!
– Da. Și mai am miliarde de unde a venit asta. Sunt infinite!
Îmbrățișările, sărutările, gândurile luminoase, vorbele bune, energia creatoare, energia abundentă SUNT INFINITE și sunt ÎN NOI!
Cu magie,
De la masa cu vedere PERFECTĂ, Maria Bucuria