
În februarie, când oamenii încă umblau după propriul cherem în multe părți ale lumii, am dus băieții la schi în Bansko.
Eu nu schiez, așa că îi aștept cu suc proaspăt de portocale la finishul zilnic. Și până atunci învăț orașul pe jos, de vreo 3 ani.
Galeria de artă (singura din oraș, cred) o văzusem de mai multe ori. Să o vizitez nu avusesem curajul. Și nici acum nu aveam cine știe ce avânt, pentru că 7-8-10 minute m-am tot conversat cu demonii interiori. „Unde intri, femeie? Cât de multe știi tu despre artă? Dacă te întreabă curatorul despre cubism, să știi că nu treci examenul! Auzi, dar tu chiar o să cumperi ceva sau doar te flendurești așa prin galerii?”
Și tooot felul de alte prostioare îmi treaceau prin minte. Dar am tras aer în piept și am pășit.
Înăuntru am dat peste un domn la un 60-65 de ani foarte zâmbitor și amabil, fost cadru militar, care se retrăsese acasă în Bansko și se decisese să aibă grijă de această galerie.
Mi-a arătat cel mai vechi tablou deținut (peste 100 de ani), mi-a împărțit artiștii locali pe cotații, mi-a explicat de ce existau seifuri peste tot în sediu.
Și m-a lăsat să verific cameră cu cameră și să îmi iau tot timpul pentru asta. Din când în când îl auzeam cum mă strigă „Maricicka Maricicka, I will show you something when you get down!”
Când am terminat m-a întrebat: „So what did you like most?”.
„Să fiu foarte sinceră mi-au plăcut de departe cel mai mult tablourile de la intrare.”
„It’s my daughter’s work!”
Surpriză maximă! Uite cum omul nu a vrut să mă influențeze în niciun fel.
Păi da, îmi place foarte mult alegerea de culoare, că sunt foarte bine conturate elementele și, în mare parte, optimiste alegerile de portrete. Cele etnice mi-au plăcut cel mai multe. Îmi dau o energie bună!
Și uite cum, cu sinceritate și simplitate (aceste două incredibile instrumente), am plecat acasă cu unul dintre cele mai frumoase tablouri ale Irinei, la un super preț, cu felicitări (la propriu) ale artistei și cu numărul personal în telefon.
De atunci am păstrat legătura cu Irina pe mesaje, am primit un tablou nou extrem de special pentru familia noastră, iar atunci când ne vom muta la casă i-am promis și mi-am promis un perete IP.
Ce înseamnă să le spui convingerilor-demon: „Very interesting, I can hear you, but there’s much more to it!” Ca de exemplu nenumărate oportunități. <3