Calendarul nostru de Advent

Acum 2, poate chiar 3 ani, am încercat să fac primul nostru calendar de Advent. Și singurul.
Am cumpărat un soi de semipreparat de la Casa Retro și am venit acasă să-l buchisim.
Dar poate or fi fost copiii prea mici, poate oi fi explicat eu prea prost, poate nu-mi era sufletul la el, de fapt. Cert e că a ieșit un haos. Și am renunțat după câteva zile.
Anul ăsta în schimb, într-una dintre vizitele extrem de plăcute la draga de Norica mi-a reamintit de bucuria nemărginită a Maiei pentru acest obicei.
Și am zis să încerc marea cu degetul din nou. I-am întrebat pe blonzi și, cu gândul în altă parte, mi-au răspuns Daaa daaa daaa…
Puteam să confecționăm noi calendarul, dar am decis că mai bine nu. Let’s keep it siiimple, curat, multi-anual, strâns laolaltă.

Calendar de Advent
Așa am luat unul „de ușă” de la vecinul LIDL și am început să-l umplu zi de zi cu activități.
Și spre mega surprinderea mea, primul lucru la care merg pruncii cu ochii abia mijiți dimineața este calendarul de Advent.

Calendar_de_Advent
Cam multe filme pe rată de activități până acum, dar las’ că echilibrez eu balanța 🙂
Mai avem trufe de cocos de făcut, brăduți de hârtie, îngeri după amprenta mâinii, lanț de oameni de zăpadă (de hârtie), steluțe cu brânză (comestibile), să mergem la Spărgătorul de nuci și acuș acuș ajungem pe 24.
Ne place Advent! Este o modalitate frumoasă de a organiza și apoi petrece timpul de familie împreună.

 

Reclame

Eu fac fumigație. Tu faci

Cât am fost în tabăra de Frangipanies din Thailanda din toamna asta (și nu o zic nici pe departe la modul „Băi, baiatule, tu ai fost în Thailanda?”, ci la modul „Doamne, cât sunt de recunoscătoare pentru toată experiența asta WOW!”) era cam imposibil să nu fiu în corp.
Pe deoparte pentru că aveam meditații și exerciții zilnice, care ne obligau să ne concetrăm pe simțuri și nu pe gânduri.
Pe de altă parte pentru că natura nu te lăsa pur și simplu să te fure tehnologia.
Koh Samui și Koh Phangan, iată două locuri unde natura bate tehnologia la fundul gol! Pentru că dacă stai cu ochii în Facebook, ai șanse foarte mari să strivești un păianjen (nu știi dacă veninos sau nu), să calci un gecko pe coadă, să te așezi cu fundul pe un flying snake sau să fii îmbrățișat de o meduză. Și…, nu, nu vrei asta!
Așa că în tabăra noastră am fost treze! Foarte treze!

Și, la sfârșit, mi-am scris eu frumos listă cu tot ce vreau să fac zilnic. Cred că 10 puncte avea! Dar să vezi. Când am intrat în iureșul școlii, al biroului, al casei s-a dus lista mea pe Dâmbovița în jos!
– Și atunci mi-am zis așa: Maria, ce scrie pe brățara ta? „Never give up!” scrie.

Fumigatie.jpg

Buuun.
Nu am vreme, chef, mâini să le fac pe toate zilnic. Atunci o să le fac pe rând!
Și ascult mantre azi și poimâine, fac Qigong mâine și răspoimâine, îmi îngrijesc altarul la 2-3 zile și așa mai departe.
Daaar ce fac zilnic, în mai puțin de 10 secunde și cu mare drag, este fumigația.

Mi-am luat tămâie brută, pură (expectorantă, analgezică, antiseptică, antiinflamatorie, antidepresivă și calmantă), salvie uscată snop (ajută în inflamații ale căilor respiratorii, în tratarea oboselii fizice și psihice, tratarea nervozității și stress-ului) și bețișoare parfumate naturale musai (!), prietenoase cu mediul, doar din rășină și uleiuri esențiale.

Și îmi ia foarte puțin să aprind un băț seara când ajung acasă, să dau cu tămâie sau cu salvia aprinsă.
Se schimbă mirosul în camere, purific aerul, suntem mai prezenți și mai în corpul nostru și scade nivelul tuturor de adrenalină.

Cu iubire,
Maria Solară

Altarul meu de feminitate

Feminină nu ești când porți fuste sau rochii și ruj roșu.
Adică te ajută treaba asta, dar nu te conține.

Feminină ești când zâmbești cu tot chipul, când ajuți fără să aștepți nimic în schimb, când îți dai voie să fii în toate felurile, urmând ca apoi să analizezi cine și ce buton ți-a apăsat, când îți deschizi toată inima. Când ești o frangipani, oare? 🙂

De curâd, la îndemnul Lioarei Căprioarei, mi-am făcut un altar de feminitate.
În care mi-am pus frumos cea mai superbă cutie de bijuterii din lume pictată de Iubita Telicica, mi-am pus flori (pe care aș vrea să le schimb mai des…), mi-am pus candela de aromaterapie și tămâia (știați că este expectorantă, analgezică, antiseptică, antiinflamatorie, antidepresivă și calmantă?) șiii mi-am luat un clopot cu sunet cristaliiin pe care să îl sun când am nevoie. Nevoie de tipul: „Alooo, Maria, ești acasăăă?”.

 

Cutie de bijuterii Teli IacsaȘi apoi au venit darurile. Și asta îmi place extrem de mult la femeia feminină. Ea dă din tot sufletul, dar învață și să primească cu bucurie.

 

Altar de feminitateMatei mi-a dat piatra lui pictată și un bucățoi de ametist (să fie acolo, pentru iubire).
Ștefan și Marian mi-au adus un micuț Budha și un Micuț Prinț, pe care-l și ador.
E colțul meu de culoare, pe lângă care trec și îi zâmbesc și pe care îl îngrijesc ca pe o grădină de iarnă.

Love you ka!

Câteva zile de recunoștință

Mama și tata nu mi-au explicat despre pahar plin, despre partea bună a lucrurilor, despre echilibrare energetică atunci când gândești și faci frumos.
Am aflat eu 30 de ani mai târziu.
Și cum scriam aici aleg conștient să mă port cât mai frumos cu putință, să mă joc copilăros, să nu mă iau prea în serios.
Nu îmi iese de fiecare dată, nu zilnic, dar zilele în care mă concentrez pe plinul din viața mea clar îmi sunt benefice.
Așa îmi sunt și zilele astea despre recunoștință, în care am intrat cu „fetele din Thailanda” (o să mă întorc și la experiența asta senzațională).
Zi de zi, în fiecare zi, preț de 365 de zile, zic ele scriem despre ce, cine ne trezește recunoștința. O să vedem cât rămân în proiect.
Dar da, uite, de Anul Nou ar fi frumos să număr toate clipele astea în care mă simt binecuvântată.

Yoga parinte copil
Azi mă simt recunoscătoare pentru yoga familiei la care, doamne, ce am mai râs.
Pentru mâncarea absolut delicioasă pe care ne-a gătit-o Ruxandra.
Și pentru că am ținut în brațe o nașă frumoasă.

Voi pentru ce sunteți recunoscători azi?