Jocuri de încredere

Draga de Erna mi-a scris un mesaj așa frumos ieri și m-a rugat să mai dau mai departe jocuri. Mai dau, cum să nu 🙂

Și zic să lucrăm Încrederea azi.

O să vă rog în primul rând să nu îi mințiți absolut niciodată pe copii (de fiecare dată există o modalitate potrivită vârstei pentru a explica ceva). Mai târziu o să îi vreți complet onești în relația cu voi, așa-i? O relație funcționează tot timpul în ambele sensuri. 🙂

ad-5161

Așaaa. Păi să începem cu ceva ce să ne „facă” ei nouă:

  • Jocul 1 este despre adulți cu ochii închiși pe care copiii îi duc din punctul A în punctul B. Pe drumul spre școală, să spunem, dacă nu durează o oră pe jos, îl poți ruga pe copil să te țină de mână și să te ghideze all the way. Îl asiguri că vei ține ochii închiși și că toată cârma este la el. În felul ăsta, tu ești cel vulnerabil și el deține controlul. Să vezi și tu cum e, Mărie 🙂
  • Jocul 2 este cu adulți legați la ochi care ghicesc ce mâncăruri primesc de la mâinile mici. Este despre cum suntem dispuși și noi să testăm, așa cum îi tot invităm pe ei să testeze. 🙂
  • Jocul 3 se cheamă Bastonul în noroi (eu vreau să îi spun în nisip). L-am învățat la yoga pentru familii și goes like this: copilul stă la mijloc, cu picioarele desfăcute la nivelul umerilor, ancorate în covor. Un adult stă în spate și unul în fața lui. Unul îl împinge din spate, de umeri. Și cel din față îl prinde și apoi îl împinge înapoi, tot de umeri. Ca pe un pendul. De nenumărate ori. 🙂 E ca atunci când eram mici, ne puneam la marginea patului în picioare și ne dădeam drumul perfect drepți peste plapumă. Ăsta este despre abandon total sănătos în mâna părintelui ăluia de mai sus, care nu te-a mințit niciodată și în care ai încredere că no matter what e acolo pentru tine.
  • Jocul 4 se cheamă rucsacul. Pui copilul (mai mititel, ce-i drept!) spate pe spatele tău. El se arcuiește (că știm doar că ei nu au coaste în torace, ci doar aer) și își prinde singur brațele și picioarele peste omoplații tăi fix ca un rucsac. Și tu chiar pleci cu el într-o scurtă drumeție. 🙂
  • Jocul 5 este pentru cei cu lombarul într-o stare prietenoasă. Se ia frumos copilul și se pune pe o masă, blat, pat în așa fel încât, în picioare, să fie mai înalt decât tine. Iarăși, nu îți prinde deloc rău să fii tu ăla mai mic pentru câteva minute. Se ia un spațiu de un metru (sau mai mult pentru ăi mai acrobați) și se roagă copilul să sară. Ești plasa lui. Ești Zeul lui. Ești toată protecția lui și are nevoie din când în când să se reasigure de asta.

Mai scriu și mâine 🙂

Zi minunată să aveți!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.